chitara

tu, vechea mea chitară…
la tine mă întorc când vreau să cred,
să iubesc,
să fiu pentru o clipă mai mult decât eram înainte.
mereu netedă și răzvrătită,
doar cu două corzi
niciodată acordate la fel,
prima pentru dragoste
a doua pentru ură,
mă faci să vreau să te cuprind între brațele mele de chitarist fără cântece
și să uit de ce nu mi-am scris încă propriul cântec.
numai tu mă lași să te cânt în fiecare miez al nopții
chiar și atunci când rămân fără note,
le încurc
și uit prin ce părți ale inimii le-am pierdut;
am grijă să vină toate din inimă,
altfel sunt grele și îți îndoaie încet corzile tale atât de fragile.
numai pentru tine mă ascund la granița
unde întunericul se predă nevăzut luminii
sau lumina i se predă umilă lui
și să mă asigur că toți au ochii închiși când eu plâng
apoi rup credincios din lacrimile mele
și fac cu grijă o pană
cu care să te ating prin ce am eu mai sincer,
să putem compune eternul nostru cântec,
niciodată sfârșit până la răsăritul soarelui.

chitara mea…
tu nu vei fi vreodată ca celelalte.
ele toate au fost mai întâi copaci ce au murit ca să cânte,
tu ai fost de la bun început un om care a murit ca să mă facă să cânt.

Seminari_Vell-guitarrista

Imagine: Old Guitarist  by Pablo Picasso.

Advertisements

rana

într-o grădină a cărei margini nu le vei cunoaște,
într-un colț către care n-ai poteci
și nici grădinari să te îndrume,
găsești omul,
floarea semănată pentru a fi admirată de departe.
singura care,
pentru frumusețea sa,
a avut mândria de-a plăti cu spini.

săream cuminte din flori în flori
când privirea mea a ajuns la tine, misterioasă floare de spin.
trăgeai să mori,
printre atâtea alte flori,
de singurătate.
erai doar tu
și eu nu știam pe-atunci cum trebuie culeasă o floare.
te-am atins și mânile mi s-au umplut de sânge.
flori ca tine lasă numai răni
pe care nu le mai poți închide.
te iubeam și mi-am dat seama prea târziu că nu poți fi culeasă,
că tu porți spini…

sângele meu se scurgea încet la rădăcinile tale
de parcă acolo îi era de la început locul
și-atunci am înțeles de unde îți ai tu toată frumusețea
care-ți ascunde atât de bine spinii –
din rănile pe care alții și le deschid, zadarnic, pentru tine.
căci o floare iubită îți va părea întotdeauna mai frumoasă decât celelalte.

a163f96982f0fd15c8246330bc3d8d06

Imagine: The Blow to the Heart, René Magritte.